 |
Orasul Flamânzi, nume de referinta, simbol al spiritului de dreptate a taranului român, este situat în partea de sud a judetului Botosani, pe cursul mijlociu al râului Miletin, având ca vecini comunele: Copalau, Prajeni, Frumusica si Hlipiceni.
Orasul este situat într-o zona colinara, dar forma de relief predominanta este sesul cu mici zone inundabile, terenul fiind inclus în zona a treia de fertilitate.
Ca pozitie strategica localitatea este asezata de-a lungul drumului european E58 care este, de fapt, principala artera rutiera care leaga judetul Botosani de judetele din sud si mai ales de judete Iasi, Bacau, Vaslui, Neamt.
Localitatea se întinde pe o suprafata de 10.884 ha în care sunt cuprinse atât terenurile agricole pe care se cultiva cereale, plante tehnice, oleaginoase, vii, pasuni si imasuri cât si peste 1.700 ha de padure.
Ca numar de locuitori orasul Flamânzi este considerat a fi a treia localitate din judet având peste 12.683 de suflete dispuse atât în orasul Flamânzi cât si în satele apartinatoare Chitoveni si Prisacani.
Printre amenajarile edilitare gospodaresti localitatea dispune de un ansamblu de locuinte de peste 300 apartamente construite din fondul de stat, doua aductiuni de apa prin pompare din Siret si o aductiune prin cadere, 6 scoli si 12 gradinite cu peste 1.900 de elevi, din care un Grup Scolar cu liceu si scoala profesionala, un centru cultural, 8 biserici, 4 cabinete medicale, O Unitate de Asistenta Medico-Sociala cu 45 de paturi si un centru de permanenta cu salvare, în acestea lucrând 5 medici si peste 15 cadre medii, doua dispensare veterinare cu doi medici si altele.
Orasul Flamânzi are o istorie bogata fiind atestata documentar înca din secolul XVI, anul 2005 fiind un an jubiliar când se sarbatoresc 400 de ani de atestare documentara a localitatii, dar pe teritoriul ei s-au gasit vestigii arheologice care dovedesc asezari pe acest teritoriu înca din epoca primitiva si antica. Totusi localitatea s-a facut cunoscuta atât în tara cât si în strainatate ca fiind locul de unde a izbucnit marea rascoala taraneasca din anul 1907, devenind simbolul setei de dreptate a taranului român. Documente ale acestui eveniment se gasesc atât în miniexpozitia din cadrul consiliului local cât mai ale s la muzeul din Botosani si arhivele statului din Botosani si Iasi, precum si la Universitatea Al. I. Cuza din Iasi.
Datorita importantei geostrategice (fiind situat la egala distanta de orasele Botosani si Hârlau si pe principala artera de comunicatie cu celelalte judete) cât mai ales istorice, fosta comuna a devenit oras în anul 2004 si este compus din fostele sate Flamânzi, N. Balcescu si Poiana iar ca sate apartinatoare au ramas Chitoveni si Prisacani.
Industria este reprezentata de mica industrie, de mici fabrici si ateliere ca de exemplu Fabrica de confectii, o fabrica de mobila si doua ateliere de mobila, o fabrica de prelucrarea laptelui, un abator, ateliere de croitorie, moara de grâu si mai multe mori de porumb si uleiernite, o societate de transport, magazine de valorificare material de constructie, alimentare si nealimentare, etc., unitati care în mare masura au absorbit un mare numar de forta de munca din localitate.
Prin Planul urbanistic general s-a aprobat înfiintarea unei zone industriale, zona în care investitorii români si straini sa beneficieze de anumite facilitati ca drum de acces, apa curenta, electricitate etc., deoarece localitatea dispune de materii prime ca lemnul, produse agricole si animaliere alte materiale care pot constitui materia prima în vederea înfiintarii de societati comerciale de productie, ca de exemplu societati care sa valorifice lâna, materialul lemnos, piatra, laptele si carnea si nu în ultimul rând se va pune baza pe industrii traditionale ca: confectionarea obiectelor de artizanat, olaritul, confectionarea de obiecte din rachita si paie etc.
Se propune ca pentru anul 2005 si urmatorii sa se deschida finantari, atât din bugetul local si judetean cât si din diferite fonduri de dezvoltare în vederea amenajarii unei aductiuni de apa din sursa locala (de la Stejarul), împietruiri de drumuri satesti, proiectarea si realizarea aductiunii de gaze naturale în colaborare cu Consiliul Judetean, efectuarea de studii în vederea realizarii unei retele de canalizare si a unei statii de epurare, construirea a trei localuri de scoala la scolile din Cordun, N. Balcescu si Prisacani, asfaltarea drumului comunal 46 de la Obelisc pâna la Abatorul Flamânzi, modernizarea drumului satesc 1066 pe o lungime de 2,5km, introducerea sistemului Internet în administratia publica locala, reparatii capitale la cladirea centrului cultural etc.
În vederea atragerii de turisti propunem realizarea unui muzeu al rascoalei din 1907 si renovarea monumentului rascoalei.
Toate acestea nu se pot realiza numai din bugetul local sau din sumele alocate de la stat ci trebuie gasite noi resurse de finantare prin aportul continuu al tuturor factorilor care doresc realizarea unei localitati urbane moderne si ridicarea nivelului de viata si confort al cetatenilor.
|
 |
